07
Ian
11

Lostrita

Denumire stiintifica: Hocho hucho
Raspandire

Cel mai mare salmonid din apele noastre, putand atinge talii impresionante, lostrita o gasim numai in ape mari, cu debit constant si bogate in hrana naturala.
Descriere

Poate ajunge la 1 m lungime si 10 – 12 kg greutate. Corpul il are aproape cilindric, gura mare cu dinti puternici.

In general, in primii ani, culoarea este argintie, cu spinarea mai inchisa, brun-verzuie; pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si galbena deschis pe burta, cu luciri argintii. Flancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la culoare.
Comportament

In cazul lostritei, boistea are loc in aprilie si dureaza pana pe la jumatatea lui mai. In aceasta perioada, atat masculul cat si femela isi modifica coloritul : femela capata un colorit pestrit, iar pielea de pe capul masculului devine o crusta intarita.

In momentul in care cuibul de pe fundul apei este gata, femela depune cele 1600 – 2000 icre la kg/corp.

Puietul se hraneste cu insecte si crustacee, mai tarziu si cu puiet de peste, iar dupa 1 an numai cu peste (Sglavoaca, porcusorul, cleanul, mreana, obletul, grindelul, mihaltul ) si cu alte vietati care traiesc in preajma apelor ( ataca broaste, soparle, soareci si chiar si pasari de apa ).

Lostritele mari, de regula, prefera zonele adanci aproape de fundul apei, ferindu-se de curent de dupa vreun bolovan sau orice alt obstacol. In zonele de defileu sau in cele cu maluri abrupte lostrita prefera locurile de sub maluri sau pe langa vreun copac cazut in apa.

Vanator solitar, ea iese dupa hrana mai ales la caderea noptii.
Dimensiune minima legala: 65 cm

07
Ian
11

Lipanul

Denumire stiintifica: Thymallus thymallus
Raspandire

Populeaza apele de munte cu debit mai mare. In aceste ape traieste foarte aproape de zona pastravului pe care uneori o incalca, desi prefera apele ceva mai calde si mai domoale. Ii plac fundurile pietroase unde sta la panda asteptand sa ii treaca prin apropiere vreo gaza cazuta pe apa.
Descriere

Se deosebeste usor de ceilalti salmonizi prin aripioara dorsala, exagerat de mare, frumos impodobita cu 3-4 randuri de puncte galbene-verzui, violete sau negre.

Corpul lipanului este zvelt, acoperit cu solzi maricei si punctat rar si neregulat cu negru.

Prezinta inapoia dorsalei, ca toto salmonizii, o aripioara formata din grasime.

Coloratia: verde-cenusie pe spate, verzui-aurie pe flancuri si alba pe burta.

In primul an de existenta poate atinge dimensiuni de 15 cm lungime si 20-22 cm in cel de al doilea an. Devine matur sexual la 3 ani.
Comportament

Lipanul nu are nici pe departe voracitatea pastravului si este mai putin sperios decat acesta. Hranindu-se cu insecte si crustacee de talie mica, lipanul este nevoit sa-si caute hrana in permanenta. De aceea, in locurile in care muscaresc lipanii se gasesc in numar mare. Pot fi observati in apropierea fundului apei, ferindu-se de current dupa vreo piatra sau radacina, de unde se ridica fara sfiala sa-si culeaga prada. Lipanul apuca musca de pe suprafata apei uneori pruntr-un salt plin de vioiciune, alteori parca in joaca, urmarind-o din imediata apropiere, lasandu-se in voia apei, pentru ca apoi sa se hotarasca sa o soarba rostogolindu-se pe spate.

Lipanii tineri, mai putin selectivi si mai nerabdatori, sfarsesc atacul printr-o rasturnare laterala, dar, chiar si acestia, sunt mai putin grabiti decat pastravul. Este secventa tipica de prindere a unei muste ce pluteste, in zona apelor limpezi, cu locuri suficient de adanci si curent slab. Explicatia o ofera faptul ca zona controlata, in cazul lipanului, nu coincide cu zona de actiune.

In raurile mari, cu debit bogat, lipanii se gasesc in zonele de prundis culegand larve si nimfe.

Comportamentul lipanului, ca si al altor specii, se schimba atunci cand apa este tulbure. Dupa o ploaie calduta lipanii se retrag pe langa malurile cu ape involburate ori se atin in cozile de suvoi, nelasand sa ii scape nici una din gazele duse de curent.

Matur sexual la 3 ani, are perioada de imperechere in lunile aprilie-mai, cand depune 7.000 – 10.000 icre la kg/corp.
Dimensiune minima legala: 25 cm

07
Ian
11

Fantanelul

Denumire stiintifica: Salvenilus fontinalis
Raspandire

La noi a fost introdus pentru prima oara in 1906, in tinutul Brostenilor, in Valea Tarcaului si in Valea Putnei din reg. Suceava. Unele date confirma prezenta lui in apele Vaii Putnei din reg. Suceava, paraul Gudia, mic afluent al Muresului, in zona superioara a raului Negruta, Dumitreasca, Negrisoara si Irisoara, afluenti ai Somesului Rece si in cursul superior al Beiului, afluent al Nerii in Banat si lacul Ochiul Beiului.
Descriere

Spre deosebire de pastravul indigen, se identifica usor prin coloratia corpului sau vie brun – verzuie, zebrata, deschisa; pe spate puncte numeroase mici rosii-portocalii sau rosii aprinse incercuite in inele albastre.

Inotatoarele pieptului, burtii si ale anusului rosiatice, tighelate pe marginea lor dinainte cu o panglicuta alba de care se leaga, lipit, o alta neagra.

Privit in general, coloratia vie, irizata cand cu tenuri pastelate cand cu altele aprinse, fac din fantanel cel mai frumos peste din apele noastre.
Comportament

Mai indraznet decat fratele sau, pastravul de munte, nu isi cauta ascunzisuri. se hraneste cu larvele de insecte, viermii, melcii etc. Traind in zona superioara a paraului de munte, cat mai aproape de izvoare, unde este stapan, se reproduce in toamna, prin octombrie – decembrie. Fata de pastravul indigen, creste mult mai repede, atingand la varsta de 1 an o lungime de 14 – 18 cm, dimensiune pe care pastravul de munte abia o ajunge la 2 ani.

07
Ian
11

Cleanul

Denumire stiintifica: Leuciscus cephalus
Raspandire

Foarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri, urca pana in zona pastravului si lipanului, dar il putem gasi – mai rar -si in apele de campie.
Descriere

Are corpul gros, aproape cilindric, capul relativ mare, gura terminala si larga; solzii, destul de slab fixati, sunt tiviti cu negru.Se deosebeste de crap prin lipsa mustatilor, precum si prin aripioara dorsala, care la clean este mult mai mica.

Coloratia: spatele verde – cenusiu metalic, piesele operculare si laturile argintii, Burta alba – mat, iar inotatoarele pectorale, ventrale si anala sunt portocalii sau rosii.

Dimensiuni: poate atinge lungimi de 25 – 40 cm (exceptional 50 – 80 cm) si 200 g greutate (exceptional 4 kg).
Comportament

Vara si toamna sta in locuri mai linistite, in bulboane, pandind prada din zone unde curentul apei nu este prea puternic. Dimineata, seara si mai ales noaptea se hraneste cu larve de perlide, efemeride, scarabeti, viermi, vegetale, atacand si puii si icrele altor pesti.

In prima perioada de viata traieste in carduri, cu cat avanseaza in varsta devenind solitar.

Se reproduce devreme si chiar in lunile iulie – august. In timpul reproducerii masculii poarta niste granulatii albe pe cap si pe laturi. Femela depune pana la 100.000 icre de diametrul de 1 -1 1/2 mm, pe locurile tari, pietroase sau fara vegetatie acvatica, acolo unde apa este linistita.
Dimensiune minima legala: 25 cm

07
Ian
11

Se poate cu lavabil „2”

Aceste nu sunt facute de mine dar sunt in acelasi loc unde au fost vopsiti si peretii de mai inainte.
pictura 3
pictura 2

07
Ian
11

Se poate cu lavabil

Cativa pereti zugraviti cu vopsea lavabila care mi-au trebuit cateva ore sa ii termin, in conditiile in care peretii aveau deja un fond alb peste care am aplicat restul si a iesit ce se vede mai jos.
mozaic lavabil 3
mozaic lavabil 2
mozaic lavabil 1

08
Dec
10

Bibanul

Denumire stiintifica: Perca fluvialitis
Raspandire

Foarte raspandit este intalnit in apele dulci si salmastre, in cele curgatoare pana in zona mrenei, dar mai ales in apele statatoare, unde nu trebuie sa infrunte curentul.
Descriere

Are corpul indesat, arcuit, mai inalt spre cap si mult mai gatuit spre coada, capul aproape conic cu botul scurt si gura terminala captusita cu dinti si ochi mari. Aripioara dorsala, formata numai din radii tari tepoase. Are corpul acoperit cu solzi mici, zimtati, adanc infipti.

In apele noastre atinge lungimea medie de 15-30 cm si 100-350 g greutate.

Coloratie: pe spate cenusie – verzuie cu reflexe metalice; laturile verzui cu reflexe aramii, burta plumburie albicioasa si cateodata galbena – palid. Pe laturile corpului se disting bine 5 – 9 dungi verticale de culoare inchisa. Prima inotatoare dorsala , la terminare are 2 – 3 pete inchise.
Comportament

Isi petrece prima parte a vietii in carduri, sute de bibanasi prezenti pretutindeni, ziua spre suprafata, noaptea spre fund, dar nu prea la adanc. Cand a atins o palma, rar cardul numara 20 de exemplare. matur, devine solitar. Nu face niciodata migratii, aciuindu-se langa tot ce este vertical sau in panta abrupta, in cotloanele din maluri, pe langa cocioace, printre radacini, in ochiurile din mijlocul stufariilor, sub pasarele sau debarcadere, la orice confluente, oriunde se gaseste pestele marunt.

Se hraneste cu crustacei, moluste, larve de insecte si, in special, pesti de talie marunta ( plevusca), icrele pestilor si chiar semeni de ai lui.

Se reproduce, cand a implinit 3 ani, pe la mijlocul lui martie ( daca apa are 10 – 12 grade ) si pana in aprilie. Icrele sunt depuse numai dimineata, la apa mica, cu vegetatie multa, fie sub forma de siraguri de margele marunte lungi de 1-2 m si late de 2-3 cm imbracate intr-un tesut gelatinos, fie sub forma unor ghemuri stranse bine, pe care le asaza aproape de maluri, pe pietre, pe bucati de lemn ratacite etc.

Spre iarna, cardurile numeroase de bibani se retrag catre fundul apei, se hranesc putin sau deloc si in primavara revin la aceleasi obiceiuri.
Dimensiune minima legala: 12 cm




REDECOREAZA-TI CASA

Da o noua infatisare casei tale, recompartimenteaza, finiseaza, schimba detaliile.
O casa in culori vesele, pastelate devine o oaza de lumina si liniste.

Categorii

Calendar

Decembrie 2016
L M M M V S D
« Ian    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Cele mai bine evaluate

Introduceti adresa de mail pentru a primi notificari cand apar noi postari.

Alătură-te altor 2 urmăritori

Top click-uri

  • Niciunul